Prăjituri tradiționale românești pe platou: ce alegi și cum le servești

Când cineva îmi scrie că vrea „prăjituri ca la bunica” pentru o aniversare sau o masă în familie, știu că vorbim despre prăjituri tradiționale românești: foi subțiri cu cremă, nucă, ciocolată, lămâie, cocos. Pentru mesele din Craiova sunt printre cele mai potrivite prăjituri de pus pe un platou, pentru că se taie mic, stau bine așezate și le recunoaște aproape oricine.

Mai jos îți explic câteva nume pe care le auzi des (foi cu miere, Albă ca Zăpada, krantz), de unde vin clasicele de cofetărie și cum le așez eu pe un platou pentru un eveniment.

Ce numim prăjituri tradiționale românești

Dulciurile de pe mesele noastre au venit din mai multe direcții. Pe lista de deserturi din bucătăria românească adunată de Wikipedia găsești, una lângă alta, papanașii (din brânză dulce, ouă și griș), cremșnitul cu cremă de vanilie, salamul de biscuiți și tortul Joffre, inventat la Casa Capșa din București.

Multe dintre ele pornesc de la aceleași baze: pandișpanul (blatul pufos), foile subțiri, cremele de unt sau de ciocolată și nuca. Câteva exemple pe care le vezi des în cofetării:

• Doboș: foi de pandișpan cu cremă de unt cu ciocolată și un strat de caramel deasupra.
• Carpați: straturi de pandișpan cu cremă de ciocolată și caramel, tăiate în formă de prismă triunghiulară.
• Amandină: blat de ciocolată cu umplutură de migdale și ciocolată, glazurat cu ciocolată.
• Salam de biscuiți: biscuiți, ciocolată și rom, rulați și tăiați felii.

Ce au în comun: se pot tăia în cuburi mici fără să se dărâme. De aceea se potrivesc mult mai bine pe un platou decât un desert care se mănâncă cu lingurița.

Foile cu miere: prăjitura cu straturi din toată Europa de Est

Prăjiturile cu foi cu miere au aceeași idee peste tot: mierea intră în aluat, foile se coc subțiri, iar între ele se pune cremă. Rude apropiate găsești în mai multe țări: medovik în fostele țări sovietice, miodownik în Polonia, medovnik în Cehia, după cum arată articolul despre medovik.

Pe platoul cu mini-prăjituri „Sweet Delight” Premium foile merg în varianta cu nucă și ciocolată: mini-prăjituri stratificate, în stil foi cu miere și krantz. Le tai mici, cât să le mănânci din una sau două mușcături, fără farfurie și cuțit. Straturile se văd din lateral, așa că le pun pe marginea platoului, cu tăietura spre invitați.

Albă ca Zăpada: foi subțiri și cremă cu lămâie

Albă ca Zăpada are foi subțiri, coapte pe dosul tăvii, și o cremă cu lămâie între ele. De aici și celălalt nume, „Lămâița”, după cum explică o rețetă veche publicată de Evenimentul Zilei. Se decorează cu zahăr pudră sau cu nucă de cocos și stă la rece 5–6 ore sau de pe o zi pe alta, ca foile să se înmoaie și să se taie curat.

Eu o tăvălesc în cocos. Pe platou arată ca niște cuburi albe și fac contrast frumos cu prăjiturile cu ciocolată de lângă ele. Pentru că foile au nevoie de timp să se înmoaie în cremă, Albă ca Zăpada nu se face pe ultima sută de metri. E unul dintre motivele pentru care îți recomand să comanzi cu cel puțin 1–2 zile înainte.

Ce este krantz-ul

Pe torturi și prăjituri, krantz-ul este nuca caramelizată și sfărâmată, care dă crocant. O folosesc ca bordură pe tortul „Choco-Berry & Krantz” și în mini-prăjiturile cu nucă și ciocolată. Dacă vrei mai multe detalii, am scris separat ce este krantz-ul de pe torturi.

Numele îți poate aminti de cofetăria germană. Frankfurter Kranz este un tort în formă de coroană („Kranz” înseamnă coroană), cu straturi de cremă de unt și dulceață, îmbrăcat la exterior în Krokant, adică nuci acoperite cu caramel, migdale prăjite sau alune măcinate. Ideea de nucă caramelizată pe marginea tortului seamănă mult cu ce numim noi krantz.

Cozonacul și pasca: dulciurile de sărbătoare

DEX definește cozonacul ca prăjitură din aluat dospit, frământat cu ouă, lapte, unt și zahăr. Iar Wikipedia notează că cozonacul este desertul care încheie masa de Crăciun, în timp ce la Paște pe masă ajung cozonacul sau pasca.

Cozonacul se servește în felii, iar feliile nu se potrivesc între mini-prăjituri. Dacă ai o masă aproape de sărbători, eu aș pune cozonacul separat, pe un fund de lemn, iar platoul cu prăjituri mici alături. Așa fiecare își ia ce vrea, fără să rupă din felii.

Cum așez prăjiturile tradiționale pe un platou

Un platou reușit are culori și texturi diferite, ca să nu arate ca o tavă cu o singură prăjitură. Iată cum combin sortimentele de pe platoul cu mini-prăjituri:

• Mărimea: o bucată de prăjitură pe platou trebuie să încapă între două degete. Dacă ai nevoie de cuțit, e prea mare.
• Crema: prăjiturile cu cremă stau la frigider până aproape de servire. Despre cât pot sta pe masă găsești detalii în răspunsul despre prăjiturile cu cremă la temperatura camerei.
• Cantitatea: numărul de bucăți depinde de câți invitați ai și dacă mai servești tort. Am un ghid separat despre câte prăjituri îți trebuie pe platou.

Când alegi prăjituri de casă și când un tort

La o masă în familie, de ziua cuiva sau de sărbători, un platou cu prăjituri tradiționale ține locul tortului fără probleme: fiecare ia câte o bucată, apoi încă una. La o aniversare cu lumânări, tortul rămâne vedeta, iar mini-prăjiturile completează masa dulce pentru cei care vor ceva mai mic.

Spune-mi pe WhatsApp câți invitați ai, ce ocazie e și ce prăjituri îți amintesc de casă. Pornim de la ele și construim platoul, cu sortimentele pe care le iubesc cei de la masă.