Ce înseamnă „de post” la mâncare și prăjituri?

Când cineva din Craiova îmi cere un platou sau o prăjitură „de post”, știu că din rețetă dispare tot ce vine de la animale. Dicționarul explică la fel ce înseamnă „de post” la mâncare: DEX spune că este mâncarea pregătită numai din alimente îngăduite de Biserică, adică, prin extensie, gătită fără carne și fără grăsimi animale. Postul însuși este definit ca o restricție de a mânca unele alimente de origine animală, în anumite zile sau perioade ale anului.

Ce înseamnă „de post” la mâncare, concret

Rânduiala publicată pe crestinortodox.ro arată că regula de bază e aceeași în toate posturile: nu se mănâncă lactate, carne și ouă. Diferențele apar la pește, ulei și vin.

• Nu intră niciodată: carne și mezeluri, lapte, brânză, smântână, unt, ouă.
• Intră: legume, fructe, ciuperci, cereale, leguminoase, ulei vegetal.
• Depinde de zi: peștele se mănâncă doar în zilele cu dezlegare, iar în Postul Mare nu se consumă nici vin, nici ulei, cu excepțiile din calendar.

Pe un platou, asta înseamnă că trandafirii din salam, brie-ul, cașcavalul obișnuit și ruladele cu cremă de brânză nu au ce căuta. În locul lor pun legume, ciuperci umplute, cașcaval vegetal, chifteluțe din dovlecei sau falafel, ca pe Platoul Aperitiv Gourmet (Varianta Vegană / De Post).

Ce înseamnă „de post” la prăjituri

La dulciuri e mai greu, pentru că rețetele clasice se sprijină pe unt, ouă, lapte și frișcă. O prăjitură de post trebuie să renunțe la toate acestea, inclusiv la ciocolata cu lapte din glazuri. Despre ingredientele care se folosesc în locul lor am scris pe larg în articolul despre prăjiturile de post. Pentru o variantă dulce de post, scrie-mi pe WhatsApp și vedem dacă o pot pregăti pentru data ta.